Saturday, 18 November 2017

DEZVALUIRI SOC! DOVEZI despre LUMEA SECRETA din interiorul PAMANTULUI

lume-adancul-pamantului

Scriitorul francez Jules Vernes a fost considerat un vizionar, prin scrierile sale anuntand aparitia submarinelor si calatoria omului pe luna. Se pare insa ca nu au fost singurele teme dezbatute de renumitul scriitor, care aveau sa-si gaseasca concretizarea sute de ani mai tarziu.

In anul 1864, Jules Verne scria “O calatorie in centrul Pamantului”, o carte revolutionara din punctul devedere al multor oameni de stiinta.

In romanul respectiv, Verne descrie interiorul planetei ca pe o fantastica alternativa a lumii noastre, plina de grote, pasaje de trecere, tuneluri si puturi abisale. In mod ciudat, personajele fac aceasta indrazneata coborare cu mare usurinta. Unealta cea mai importanta a echipei in adancimile intunecate este o lampa mobila asa numita “bobina Ruhmkorff “.

Patrunzand in adancuri printr-un labirint complicat, cei trei se apropie de centrul Pamantului. Pe parcursul calatoriei, ei descopera o imensa mare subterana unde forte magnetice si electrice produc un fel de aurora boreala care ilumineaza interiorul Planetei Albastre.

Cei mai multi cred ca miezul Terrei este o roca plina de minerale insa, in ultima vreme, apar marturii si documente care demostreaza ca Pamantul este…gol in mijloc, mai exact gazduieste in interior o alta lume, cu propriul soare.

Lumea din adancul Pamantului

A vizitat amiralul Byrd „raiul” din miezul Terrei?

Abstractie facand de diverse inscrisuri ori desene aluzive, interpretate ulterior ca avand legatura cu lumea subpamanteana, prima referire demna de luat in seama referitoare la existenta acestei „imparatii” a binelui si frumosului o gasim intr-un jurnal secret atribuit amiralului Richard E. Byrd, primul om care a zburat pe deasupra Polului Nord, in mai 1926. intr-un interviu acordat in 1947, Byrd declara ca, la 2300 de mile dincolo de Pol, a intalnit o zona cu clima foarte calda, cu vegetatie bogata, cu munti, lacuri si rauri.

CITESTE SI: TOT MAI MULTE STUDII CONFIRMA CA ROMANII SUNT URMASII DACILOR

“Oamenii care locuiesc aici comunica prin telepatie. De fapt, ei nu traiesc la suprafata. Sub pamant, la cateva mile adancime, exista un oras foarte mare, cu milioane de locuitori, care se numeste Agartha. Exista sub pamant mai multe orase, in mai multe parti ale globului, dar Agartha este cel mai important dintre ele”, ar fi notat Byrd in jurnalul publicat de Virgil Armstrong, fost agent CIA, care a sustinut ca a participat, in 1948, la asa-numita operatiune “Project Grudge”, constand in capturarea primului OZN din America, la Sands Proving Grounds, New Mexico.

Ulterior, iesit din randul agentilor, Armstrong s-a dedicat cercetarilor ufologice si paranormale, pretinzand ca a dezvoltat abilitati telepatice, prin intermediul carora comunica si cu inteligente superioare celei umane. Potrivit lui Armstrong, Byrd – un ofiter serios, decorat in 1952 cu Medalia de Onoare din partea Guvernului SUA, care a si botezat unul dintre crucisatoarele Flotei cu numele lui- ar fi locuit in Agartha aproape o luna, descriind civilizatia subterana ca “fiindu-ne net superioara”.

Adevarul e ca amiralul Richard E. Byrd a pornit, pe 19 februarie 1947, spre Polul Nord pentru a fotografia aurora boreala. intrucat nu s-a intors nici dupa o saptamana, a fost dat disparut. Byrd a revenit abia la 11 martie 1947, cand a si descris in premiera “Pamantul de dincolo de Pol-Agartha”. Potrivit lui Virgil Armstrong, jurnalul lui Byrd ar fi fost ulterior cenzurat de autoritati, filele referitoare la Agartha fiind declarate secret de serviciu.

Mai mult, s-ar fi dispus ca in zona de acces spre orasul misterios sa fie amplasate baze militare care sa nu lase curiosii sa patrunda. Armstrong a mai pretins ca Guvernul SUA ar fi stabilit relatii cu Marele Consiliu al Agarthei si ca OZN-urile pe care le zaresc pamantenii cand si cand ar proveni, de fapt, din lumea subterana. Ufologul a mai sustinut ca Byrd ar fi povestit ca in maruntaiele Pamantului traiesc oameni cu trasaturi delicate, care au mii de ani de viata, fara ca etatea inaintata sa li se citeasca pe chip. Cei din Agartha ar cunoaste secretul nemuririi, iar femeilor lor le-ar fi straine durerile facerii, nasterea avand loc fara chinuri, la capatul a doar trei luni de gestatie.

Expeditia ratata catre centrul Pamantului

Despre presupusul Rai din interiorul Terrei mai exista speculatii si legende, eschimosii povestind si ei ca stiu din mosi-stramosi ca in Oceanul Arctric ar exista o intrare spre misterioasa lume subterana. La randul sau, exploratorul norvegian Olaf Jansen si-a istorisit la 1808 propria aventura in “interiorul Pamantului”, pe baza datelor indicate de el fiind calculat ca pretinsa cale de acces in adancuri s-ar afla la 84.4 latitudine N si 141 longitudine.

S-a mai spus si scris ca in acel univers banuit ar exista, la adancimi de 1,5-2 mile, circa 100 de orase, populate de fiinte care au trait acum 100.000 de ani la suprafata, ca si noi, dar care, in urma distrugatorului razboi dintre atlanti si lemurieni, care a afectat grav relieful si atmosfera terestra, au ales sa se refugieze sub pamant, unde vietuiesc in pace. Cei ramasi in lumea noastra s-ar fi salbaticit si ar fi pierdut pentru totdeauna avansatele cunostinte stiintifice si tehnice detinute de cele doua civilizatii pomenite. Potrivit lui Virgil Armstrong, lumea subterana numita Shamballa – unde aerul ar fi mult mai pur ca la suprafata, iar locuitorii ar circula cu vehicule plutitoare- ar fi condusa de un Consiliu Suprem, format din 12 persoane, 6 barbati si 6 femei. intre numele de asezari citate de acelasi controversat personaj se gasesc Posid, cu intrare in zona Matto-Grosso, Shonshe – cu patrundere din Himalaya, Rama – sub Jaipur, in India, si Telos – langa Mount Lassen, California.

Incitat de asemenea povesti, exploratorul Steve Currey, unul dintre cei mai reputati organizatorii de expeditii din intreaga lume (avand la activ calatorii finalizate cu succes pe fluviile Yangtze din China, Brahmaputra si Gange din India si raurile Futaleufu din Chile, Katun din Siberia si Tsangpo din Tibet, ca si in cel mai adanc canion), a decis sa porneasca el insusi la drum catre misterioasa Shamballa. si cum, in cariera sa de peste 30 de ani, a insotit circa 250.000 de alti amatori de aventura, intre care si destul senatori americani, oameni de afaceri si celebritati, Currey a publicat un anunt privitor la intentia sa, planuind sa formeze un grup mai mare, de 100 de persoane, cu care sa plece spre Polul Nord.

El l-a contactat in acest sens, in 2003, pe Rodney M.Cluff, fost predicator biblic, devenit autor de carti si studii despre mitica lume subpamanteana, cu care a stabilit sa inchirieze spargatorul de gheata nuclear rusesc Yamal, pentru expeditia dorita. Din pacate, in 2006, cu trei luni inainte de data fixata pentru plecarea in marea calatorie, lui Steve Currey i s-au descoperit cateva tumori inoperabile pe creier, care i-au si curmat brusc viata. Familia exploratorului a anulat toate pregatirile pentru voiaj, returnand banii pasagerilor inscrisi.

Multi dintre acestia si-au manifestat totusi dorinta de a face calatoria propusa, astfel ca dr. Brooks Agnew – un om de stiinta al carui stra-strabunic a fost James Ross, exploratorul scotian caruia i se atribuie descoperirea Polului Nord magnetic- a fost desemnat sa continue planurile lui Steve Currey. Dr. Agnew a demarat pregatirile, lansand si pagina web si pe Facebook, si este inca in cautarea de sponsori pentru expeditie.

Toate planetele ar fi “goale pe dinauntru”
Unul din argumentele de care se agata cei care cred in existenta Shamballei este chiar o fotografie din octombrie 1999 a Polului Nord, transmisa de unul dintre satelitii NASA, infatisand o pata mai intunecata in zona Polului Nord magnetic. Se pare ca pe o raza de aproximativ 300 de km (deci o arie cam de marimea Romaniei) nu exista calota glaciara, ci pamant fertil. Cercetatorii NASA au exclus posibilitatea unei erori a satelitului ori a unei iluzii optice, motiv pentru care multi s-au repezit sa relanseze “Ipoteza Halley”, cea a descoperitorului cometei cu acelasi nume. 

CITESTE SI: MISTERUL LEGAT DE FATA NEVAZUTA A LUNII A FOST DEZLEGAT

Potrivit acesteia, la Polul Nord si Polul Sud ar exista deschideri uriase care conduc catre interiorul Terrei unde ar vietui alta civilizatie umana, poate superioara celei de la suprafata. Mai mult, alte capturi foto facute de sateliti ar indica si ca alte planete, precum Saturn, Neptun si Venus, ar fi “goale” pe dinauntru, deci ar putea adaposti, la randul lor, diverse forme de viata inteligenta. Ceea ce, daca ar fi adevarat, ar confirma teoria lansata de Marshall B. Gardner in lucrarea “O calatorie in interiorul Pamantului”, aparuta in anul 1920.

Nu numai Terra este goala in interior, ci toate planetele sistemului nostru solar. Acestea, spunea el, adapostesc si cate un mic soare, consecinta a formarii lor dintr-o nebuloasa. Forta de rotatie ar fi provocat deplasarea spre exterior a elementelor grele, care au format o crusta solida la suprafata, lasand interiorul gol, dar cu focul initial in centru. Aceeasi forta de rotatie ar fi contribuit apoi la formarea unor deschideri la poli.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *